Am 23 de ani, sunt
mica pentru cei mai multi,
caci doar ei se numara
printre adulti.
Dar am crescut rapid, caci eu traiesc in secolul vitezei
si-am invatat sa
fiu adult, sa tot suport simptomele nevrozei.
Obsesii si fobii pe fonduri de anxietate,
dureri si insomnii
in miez de noapte.
Nesiguranta, dubii si melancolie,
in secolul in care sa iubesti e-o anomalie.
Barbatu-i porc si-o face intotdeauna lata,
te paraseste
pentru alta, mai capitonata.
Femeia-i curva,
chiar dac-o iei de soata ea va pleca de-ndata,
lasandu-te
intotdeauna cu buza umflata,
cu primul care are bani si o masina,
s-o plimbe-n toata lumea ca pe-o regina.
M-am saturat de etichete,
De oameni cu
brevete,
De oameni care
vor relatii spirituale,
Pe-un fond de lipsa
de comunicare.
Traiesti in haos,
dar vrei ordine,
vrei sa stii ca
ce ai, iti apartine.
Suferi si
suspini,
Cu noi relatii
incerci sa te alini.
Si iti impui sa
nu-ti mai pese,
Caci daca nu-i cu
ea, ai oameni pe alese.
Dar ai uitat sa
te cunosti,
Traiesti din ce iti amintesti,
Nu mai stii ce
mai inseamna-ncrederea,
Nu stii ce e
respectul, perseverenta..asteptarea.
Ne condamnam unii pe altii,
fiindca nu stim
sa facem si exceptii.
Ne e frica sa mai
simtim ceva,
doar fiindc-am
fost raniti de-altcineva.
Si mergem pe un
drum ingust,
Ce-ti lasa-n
inima doar urme de dezgust.
Daca
iubirea-nseamna lipsa de comunicare,
Daca nu stii ca e
o floare,
Care-nfloreste-n fiecare zi,
sau moare..
Daca exista frica
de trecut,
______________________________________________
p.s. iubirea e o litera muta in viata, nu se pronunta in cuvinte.. si totusi iti scapa si nu ii vezi sensul..