Mă uit la voi
Cu ochi senini și goi,
Lipsiți de amintiri,
De zâmbete și vechi iubiri.
Sunt clipe-n care nu vă mai cunosc
Și rar imi amintesc,
Ce ne-a legat într-un trecut,
Îndepărtat și prea tăcut.
Și-n aste clipe de uitare,
Lipsite de abecedare,
Mă regăsesc cuprinsă-n necunoscut,
Ghidată de-un vid renăscut.
Te poti simti ca in desert in mijlocul multimii, insa intotdeauna ai avantajul necunoscutului, fiindca nu stii ce se poate intampla. Ai realizat un pasaj scurt, dar intens, de la un ego ancorat in amintiri catre unul care se bucura de prezent. :)
RăspundețiȘtergereDaca ierti trecutul si pasesti constient in prezent, ca intr-un vid, nu mai ai sentimente care sa te consume. Te eliberezi oferind iubire, iar cine stie sa o primeasca, se va bucura de ea fara sa se indoiasca de tine.
RăspundețiȘtergereCred ca daca te simti ca in desert, in acele momente nu esti constient de iubire. Daca privesti atent, orice om nu e altceva decat o versiune a ta, doar ca pe o alta treapta..Asta nu inseamna ca trebuie sa il depreciezi pe cel inferior tie, sau la randul tau sa suferi de superioritate.. Fiecare il poate ridica pe celalalt sau pe sine. Facand asta, nu cred ca te mai poti simti ca in desert cand esti inconjurat de oameni.
Iar necunoscutul poate sa dispara, oferindu-i directie prin gandurile tale..
Oricum, prea multe explicatii si cuvinte distrug profunzimea. Esenta ar trebui cu totii sa o cautam, nu cuvinte.
Mersi de parere >:D<
Da, am uitat sa pun accent pe sentimente. Insa ai dreptate, sa lasam explicatiile fiecaruia dintre cititori. Cu placere! >:D<
Ștergere